Repercusiunile măsurilor bugetare asupra creșterii economice
7 ianuarie 2019
Repercusiunile măsurilor bugetare asupra creșterii economice
Conf.univ.dr. Simona Mașca
Societatea româneasca se confruntă azi cu dilema interferenței statului în viața economico-socială. După ce am trăit experiența economiei centralizate si a statului omniprezent, dimensiunea sectorului public în România s-a situat pentru mult timp la nivelul limitei inferioare din UE. Ponderea cheltuieliilor publice în PIB nu a depășit în România pragul de 40%. S-a datorat acest lucru voinței societății de a limita interferența statului? Sau poate incapacității societății de a finanța un buget al statului de dimensiuni mai mari? Dacă primul argument era imbrățisat mai ales la începutul tranziției, al doilea este în continuare de actualitate.
În prezent însă, suntem martorii presiunilor în direcția creșterii resurselor mobilizate și cheltuite prin bugetul de stat. Salariile mai mari sunt acceptate ca o premisă a creșterii bunăstării societății, dar implicațiile care decurg din măsurile de majorări salariale nu sunt pe deplin înțelese. Cheltuielile suplimentare la bugetul de stat pot fi finanțate doar pe două căi: prin creșterea datoriei publice, respectiv prin creșterea impozitelor. Dacă prima soluție are limitele sale acceptate de România în calitate de stat membru al UE, pentru a doua soluție nu există constrângeri explicite.
Și iată că de dată recentă, aflăm despre un plan de măsuri de ordin fiscal (introducerea taxei pe activele bancare, a taxei pe cifra de afaceri în energie și telecom) având ca finalitate creșterea resurselor atrase la bugetul de stat. Toate sunt necesare finanțării cheltuielilor publice în creștere. Rezultatul este, în mod evident, un buget de dimensiuni mai mari. Este insă acesta favorabil dezvoltării economiei românești și creșterii bunăstării societății? La nivel intuitiv, au fost emise o serie de ipoteze privind implicațiile acestor măsuri fiscale în mediul economic și social. Nu ne propunem aici să discutăm aceste ipoteze, ci să facem cunoscute rezultatele analizei noastre care a folosit tehnici econometrice pentru a evalua impactul sectorului public asupra creșterii economice.
Acest studiu este unic în acel segment al literaturii care analizează interacțiunea între sectorul public (prin dimensiunea și eficiența sa) și creșterea economică, prin aceea că restrânge analiza la un eșantion specific (țările Europei Centrale și de Est - ECE) identificând particularitățile acestuia. Asemeni României, și celelalte țări ale ECE au cunoscut experiența economiei centralizate care își pune amprenta în continuare asupra modului în care sectorul public influențează mersul economiei. Acoperind un orizont de timp de 25 de ani, analiza noastră evaluează influența taliei sectorului public și a eficienței acestuia asupra creșterii economice, în mod separat dar și mijlocit, verificând ipoteza ca doar interacțiunea dintre cele două caracteristici ale sectorului guvernamental să inducă progres economic. Pe de altă parte, studiul caută să identifice canalele specifice de transmitere a impactului variabilelelor guvernamentale, ceea ce reprezintă un element de noutate în literatură. Dimensiunea sectorului public este aproximată prin indicatori precum ponderea cheltuielilor publice în PIB, ponderea veniturilor fiscale în PIB, respectiv ponderea deficitului bugetar în PIB. Eficiența sectorului public este apreciată printr-un indicator agregat furnizat de către Banca Mondială, dar și prin indicatori construiți de noi, pe baza unei metodologii agreate, cu scopul de a surprinde modul particular în care efortul cheltuielilor guvernamentale își găsește răspunsul în termeni de performanțe legate de asumarea corespunzătoare de către stat a funcțiilor sale. Din considerente metodologice, în analiza noastră apelăm la variabile de instrumentare (variabile care au impact asupra creșterii economice doar prin intermediul variabilelor guvernamentale, cum sunt indexul democrației, stabilitatea politică, indexul globalizării, nivelul descentralizării etc) iar procesul de selecție a acestora ne demonstrează că valoarea lor inițială (la momentul zero) este cea care contează pentru modul în care activitatea sectorului public influențează economia.
Ce indică rezultatele analizei?
Studiul nostru arată că un buget al statului în creștere conduce fără doar și poate la reducerea ritmului de creștere a economiei. Și acest lucru se intâmplă datorită impactului negativ al sectorului public asupra productivității factorilor de producție. Dacă în țările dezvoltate neajunsurile unui buget de dimensiuni mari sunt compensate de un grad satisfăcător al eficienței guvernamentale, în țările ECE lucrurile nu stau tocmai asa. În România, indexul eficienței guvernamentale este în continuare negativ (pe o scală de la -2.5 la 2.5, înregistrează în ultima perioadă o valoare de -0.08), în vreme ce media în ECE este pozitivă și a crescut cu 0.27 puncte pe aceeași scală de la începutul tranziției, ajungând azi la 0.72). In pofida progreselor, e adevărat timide, în creșterea eficienței activității guvernamentale, aceasta nu temperează impactul negativ al dimensiunii sectorului public asupra creșterii economice. Eficiența în activitatea guvernamentală are un efect pozitiv asupra mersului economiei doar în țările cu sector public de talie mica. Așadar, cheia administrării sectorului public în țările ECE este de a-l menține la o dimensiune relativ redusă. Dintre cele trei canale prin care sectorul public poate susține creșterea economică (dezvoltarea capitalului fizic, a capitalului uman și contribuția la creșterea productivității factorilor de productie), primele două sunt inactive în ECE, în vreme ce al treilea acționeaza în detrimentul progresului economic.
Așadar, pentru ca lucrurile să se schimbe și să dezvoltăm un sector public în slujba bunăstării societății, orice măsuri având ca rezultat creșterea cheltuielilor și veniturilor statului trebuie sa fie judecate din perspectiva impactului pe care îl au asupra acumulării capitalului fizic, forței de muncă și productivității totale. Iar pentru ca eficiența guvernamentala să devină un determinant semnificativ al creșterii economice, acțiunile guvernamentale, respectiv cheltuielile statului trebuie să fie realizate în strânsă legătură cu funcțiile asumate de stat și cu impact semnificativ asupra performanțelor în domeniul administrației, reducerii inegalității de venit, infrastructurii, educației si sănătății.
Am mai adăuga faptul că, cel puțin pe termen mediu, societatea românească nu dispune de capacitatea contributivă necesară pentru a susține un buget de mari dimensiuni, și orice incercări de a forța acest lucru vor conduce la mai puține capitaluri productive în sectorul privat și mai mulți bani publici meniți să susțina consumul în detrimentul investițiilor, în condițiile în care productivitatea factorilor de producție nu se îmbunătățește. Acele state care își permit un buget de talie mai mare sunt cele dezvoltate, care furnizează scheme avansate de protecție socială, asigură o infrastructură de calitate și cunosc progrese însemnate în direcția reducerii inegalității de venit în societate.
Prezenta intervenție are simpla menire de a arăta că orice măsuri guvernamentale a căror finalitate este creșterea sectorului public trebuie să stea sub semnul rațiunii și să fie rezultatul unor analize pertinente privind impactul lor asupra societății de ansamblu.
Referințele articolului prezentat:
Masca, Simona Gabriela and Nistor Mutu, Simona and Vaidean, Viorela Ligia, Do Government Arrangements Matter for CEE Countries’ Growth? A Two-Piece Puzzle Perspective (December 20, 2018). Applied Economics Letters. Available at
SSRN: https://ssrn.com/abstract=3225874 or http://dx.doi.org/10.2139/ssrn.3225874
Adaugat: January 21, 2019, 11:48 am
|
Conf.univ.dr. MASCA -